joi, 26 februarie 2009

Libertatea de a bate cimpii

Astăzi am citit cu emoţie discursul marelui om de stat şi de partid, care a reuşit să descîlcească meandrele nepătrunse ale filosofiei economice mondiale transpusă în concret pentru neputinţa limbajului nostru.

Doamne şi cînd te gîndeşti că am plecat din rai tocmai pentru deveni noi înşine creatori şi ioti ce-am ajuns. Mare lucru şi libertatea asta. Să stai la tembelizor cu ochii cît cepele crescuţi sub radiaţiile binevoitoare ale tubului catodic încălzit de inepţiile unui mare "dom Profesor" fîsîite sub egida Institutului National de Cercetari Economice al Academiei Romane si a Rectoratului Academiei de Studii Economice. Oare ce ar trebuie să fac? Să sparg teveul...... să iau un topor şi să fug cu el pe stradă in căutarea imbecililor........ să mă vopsesc în verde şi cu o pancardă atîrnîndă de gît să behai "Hare Krishna Hare Krishna" şi să bat la un ţambal......

Anul trecut am fost în Deltă la Sulina. În pensiune aveau fotografii cu Sulina în urmă cu 50 de ani. In prima seară m-am uitat admirativ şi filosofam în gînd la inocenţa sărăciei adusă la rang de fotografie artistică în oraşul de la capătul universului. A doua zi am ieşit din casă hotărît să văd oraşul azi. Am ajuns pe dig şi privind la frumuseţea de oraş renăscut din apele învolburate ale Dunării mi-am dat seama de neţărmuritul grotesc al deciziei de a-mi petrece concediu acolo. Dar parca ştii ce te poate aştepta în minunata noastră deltă? Cu abnegaţie şi amintirea de pionier al patriei am visat le clipa reîntîlnirii cu Delta, aşa cum am lăsat-o în clasa a 6 cînd am fost cu părinţii la Macin. Am gîndit că veni vremea să vadă această minunăţie a naturii şi fiica mea Doamne ce imbecil am fost ! Fiicămea uitîndu-se în jur în prima zi m-a întrebat cînd plecăm. Eu am început să-i povestesc despre bijuteriile naturii, despre pelicani, egrete, somn, crap şi ştiucă. I-am arătat stuful şi nuferii. Am povestit de spre locul unde s-a filmat "Toate pînzele sus" şi despre cum se prinde peştele. După ce am epuizat tot ce puteam inventa a venit neînduratoarea întrebare "da cînd plecăm". Plictisit, dezamăgit, îndurerat m-am îmbarcat pe rapidă şi cu visele pioniereşti spulberate de cruda realitate a unei sărăcii aduse la rang de minuăţie a naturii sfîrtecată de iluziile unor ecologişti care se plimbau cu super bărci, mai ceva ca motocicliştii în zgomotul motoarelor ambalate la întîlnirile tovărăşeşti, m-am retras în Alpii austrieci super tehnologizaţi şi la umbra unui pin negru pe la 1000 si ceva de metri am început sa navighez pe internetul wireles ascultînd plăcutul cîntec al unor păsări care, spuneau localnicii, sunt ocrotite.

Şi domnul acesta, care cheltuie la cumparaturi, pe timp de criză, pentru produse super ecologice din Franţa şi state bani cît să ajungă unui sat întreg din Vaslui o săptămînă, vine cu soluţii de turnesol să-şi arate muşchii neuronali în dulcele grai socialist de muncă forţată pentru "renaşterea ţării". Auzi nene.... să concesioneze Delta.....pentru 300.000.000 de euro. Şi ca totul să fie super fain am citi şi "cugetările" cititorilor: (fără comentarii din titlurile comentariilor) Zold Janos din Canada "Nu ne vindem Tara!"//Arogantu' din Pedelicii de Strinsura Re: Nu ne vindem Tara! - Da-o dracu', Jancsi ! Tot aici ai ramas ? //inca de vreo 8 ori celaşi titlu şi în final://Socrate din Bucuresti Foarte corect, o facem cadou, pe bucati * Re: Nu ne vindem Tara!

Fraţilor ...... aşa libertate nu găsiţi nici în cele mai adînci tenebre ale iadului. Macar acolo ştii că mai mult de atît nu mai poţi păţi cu certitudine. Oare chiar eu sunt anormal şi nu înţeleg nimic ? Oare pentru noi aştia anormalii care nu înţelegem nimic nu face nimeni nimic ?

Apropo, am şi eu un rinichi de vînzare la un preţ bun cine vrea. Ce mai contează acum, tot aia e! Mîine vine banca sa mă întrebe unde ţin teveul si frigiderul din taiwan pe care l-am luat cu credit în franci elvetieni de la o banca germana de pe Independenţei, renunţînd la ciocolata austriacă pentru ficamea şi reciclînd detergentul franţuzesc vîndut de arabul din colţ luat la bax de la hipermarketul americanilor.

PS: Auzi, da Voiculescu asta cum a ajuns de i se spune "dom' Profesor" ?

2 comentarii:

  1. Cu siguranta toti care se duc in Delta in speranta ca o sa vada Sfinxul sau Babele dar paradoxal nu vad asa ceva. Asa ca se urca pe un jet si se plimba aproape nesimtiti pe canalele deltei in speranta a o sa fie vreun fotograf sau cameraman ca sa il prinda macar pentru o secunda in vizor. Traim in secolul vitezei iar fauna si flora de acolo inca nu a reusit sa se adapteze la cit de repede distrugem noi... ce pacat... In scurt timp o sa realizam ca am lasat in urma aceste frumuseti si sintem asa departe de ele incit nu o sa le mai vedem nici o data.

    RăspundețiȘtergere
  2. eu sunt membru al religiei hare krishna

    RăspundețiȘtergere