Crezi că eşti liber dacă ai o afacere?

Ma intreb de ceva vreme şi nu pot gasi un raspuns acceptabil sau cel puţin pe care să îl închit momentan. Deschid TV+ul şi ma minunez de fiecare apariţie scânteietoare pe ecranul de sticlă. Curat tehnologie coane Fănică! După care îl închid ca m-am saturat de aceaşi ştire repetată la nesfîrşit ca o placă stricată vreme de atîţia ani. Deschid netul şi încept să caut prin ziare. Deosebită treabă, cum spune o prietenă. După doua trei situri mă liniştesc repede de setea de informaţie. Nu-mi place închid teveul, nu citesc presa, schimb pagina net pe una cu travian şi mă cufund liniştit în lupta mea cu duşmanii din intreaga lume pentru a cîştiga marea satisfacţie de a fi primul .... sau ma rog ma mulţumesc şi cu un loc în primii zece de pe topul jocului. E minunat.

Propriile mele iluzii ridicate la rang de politica in statul creat de cele patru sate ale mele de pe serverul real din state. Am controlul şi dispun de propriul meu univers electronic care raspunde cuminte dorinţelor exotice ale proprietarului. În principiu cred că şi asta e un fel de libertate. E libertatea propriilor mele iluzii. Şi dimineaţa, cînd ma aşez confortabil în fotoliul de stat aştepţând cu nerăbdare să vină primii nenorociţi cu afaceri, chiar îmi simt libertatea ajunsă pe culmile birocraţiei. Cum nu e bine cu birocraţia? E minunat să vezi cum vine omu la tine cu nişte acte în mână şi cu umilinţă în glas şi cu vocea tremurânda. Are o mică afacere şi ma roagă ...... auzi mă roagă..... să îi autorizez afacerea. Cum pot să mă cobor eu de la nivelul meu de şmecher birocratic şi să-mi folosesc neuronul pentru a-l "ajuta"? ....mmmmmmm ...... da atunci cum mai bag şi eu ceva la ghiozdanul meu maricel de functionar public? Mai bine schimb tactica şi devin mierlos, iar cu citeva cuvinte magice genul "las ca rezolv eu, fi fără grijă... că doar eu te eutorizez, cine altu" îl câştig şi sigur rezolv o treabă. Greu e la muncă, multe rapoarte, multe hîrtii oficiale de rezolvat, multe astfel de trebi importante.Dacă plec pe teren mă simt chiar un semizeu. Îţi dai seama când intru în firma omului şi mă vede? "Auzi domnu, sunt i..... şi am venti că avem o reclam...... "Cum să nu vă recunosc, vă rog intraţi, cu ce să vă servesc!" Mamă cât de liber şi puternic sunt că pot decide asupra vieţii şi a morţii precum zeii olimpieni. Minunat.

Şi când m-am trezit era dimineaţă. Cel mai naşpa e că ăsta e coşmarul diurn al multor nenorociţi de sitem, care seara când nu le convine schimba canalul sau întorc capul de la afişele electorale manifestîndu-şi apoi zgomotos nemultumirea şi umilinţa zgîlţîind gratiile de la baie.

Libertatea povestită de gardian e minunată.Am citit undeva că la întrebarea "care este mai liber gardianul sau puşcariaşul" răspunsul este invariabil "nici unul".

Cum ar fi sistemul în care poţi să faci o afacere pe care o doreşti fără nici o autorizare. Aşa pur si simplu. Cu o singură condiţie "sa respecţi din proprie consţiinţă" nişte norme clare, simple, practice şi pe întelesul tău a căror finalitate o vezi materializată în mulţumirea clientului? Cum ai reacţiona dacă ai avea un control care să te anunţe din timp, care să aiba reguli cunoscute de tine de a te controla, care se comporta elegant dar ferm, care îţi explică probleme găsite şi a carui sfaturi ţi se par logice? Ce idealisme ieftine care sunt la fel cu poveştile acestea ale mele.

Sau poate ca nu şi intr-o zi ai să iei atitudine. La început timd raspunzînd provocărilor mele de pe acest blog îar mai încolo..... şi sper să mai apuc, să iei taurul de corne şi să îţi aperi drepturile. Să îţi spun un secret. Dacă ai sti ce minunate legi reglementeaza statutul şi obligaţiile funcţionarului public şi ce multe drepturi ai!

Ştii pe ce se bazează toată şandramaua? Pe viteza de mână şi nebăgarea ta se de seamă.